Când toate-ți par că merg prea bine
Și parcă calci numai pe flori,
Când simți că totu-ți aparține
Deodată-un val năprasnic vine
Și-ți bagă-n suflet reci fiori

Când crezi că ești în siguranță
Și-ți vezi viața-n vii culori
Nu-ți da prea multă importanță
Căci doar un sunet de-ambulanță
Și-un junghi, te fac să te-nfiori

Cât de misterioasă-i viața
Când pare de-orice griji lipsită
Ești plin de vlagă dimineața
Dar brusc ți se-ntristează fața
De-o veste rea, într-o clipită

O adiere-un lat de mână
Aceasta-i viața pe pământ
Astăzi îți este masa plină
Mâine ești poate o ruină
Căci totu-i goană după vânt

Ce ți-e și viața câteodată
Acum ești sus iar mâine jos
Dar de nu-i binecuvântată
Și nu-i de Domnul controlată,
Trăiești, dar fără de folos